Tenul normal
Tenul normal reflecta o stare de sanatate a organismului fara tulburari la nici un nivel, un echilibru intre procesele de asimilatie si dezasimilatie.
Poate fi considerata normala o piele al carei echilibru fizico-chimic, fiziologic si anatomic ia rezistat timp de 20—25 de ani la influentele la care este supus organismul nostru inca de la nastere.
Pe plan profund:
a) Pielea normala este asezata pe o retea musculara ce-i asigura o stabilitate de ansamblu;
b) Stratul adipos, nici prea gros nici prea subtire, dovedeste ca metabolismul este echilibrat cel putin la nivelul pielii;
c) Hidratarea este perfecta;
d) Circulatia locala este activa si alimenteaza cu substante nutritive straturile superficiale.Fluxul sau este asigurat prin actiunea nervilor vasomotori.
Pe plan superficial:
a) Structura foliculara a dermului si a tesutului conjunctiv se gaseste intr-o buna stare;
b) Activitatea biologica a stratului bazei intretine tineretea tesuturilor cutanate prin protesul de regenerare.
Aspectul tenului:
Folosind mijloacele cosmetice de examinare, se constata la un ten normal urmatoarele caracteristici:
-la examenul vizual pielea apare neteda, usor lucioasa, cu pori mici invizibili, culoare usor rozata, fara riduri;
-la examenul cu lupa textura pielii este fina;
-la examenul prin palpare se constata o piele catifelata (deci o granulatie fina), ferma, elastica (datorita starii fibrelor elastice), normal hidratata; nu se irita usor la actiunea factorilor mecanici.
Datorita filmului hidrolipidic de la suprafata, pielea prezinta rezistenta la actiunea agentilor microbieni.
Cantitatea suficienta de grasime din stratul adipos asigura o aderenta buna pielii pe straturile profunde.
Tonicitatea muschilor este buna datorita starii de contractie mentinute la aceasta varsta.
Examinarea cu lampa Wood pune in evidenta fluorescenta violacee.
La examenul cu pH-metrul, pH-ul pielii este situat in limite normale 4,5—6,5.
Se obisnuieste sa se considere ca prototip al pielii normale pielea copilului. Aceasta comparatie este eronata, pielea copilului (ale carei functiuni endocrine nu si-au atins inca plenitudinea) nu reprezinta decat un stadiu al evolutiei biologice si biochimice a individului.De aceea, este cazul sa se considere normala pielea, in buna stare, a adultului, cand functiile fiziologice s-au stabilizat.
Existenta tenului normal este foarte scurta. Orice tulburare interna, actiunea prelungita a factorilor externi vor contribui la dereglarea echilibrului fizico-chimic, fiziologic al pielii normale si la modificarea aspectului sau.
Pielea trebuie protejata de actiunea factorilor externi folosind produse cosmetice de protectie, iar organismul mentinut intr-o stare de sanatate printr-o alimentatie rationala, un regim de viata normal, masuri de igiena respectate.