Salon Cosmetica Bucuresti

Se realizeaza prin comprese umezite in infuzii tonice, ape minerale, apa de mare la temperatura ambianta si aplicate pe fata, gat si decolteu.
Efecte
Prin folosirea lor se realizeaza hidratarea si tonifierea tesutului cutanat si ale muschilor pielosi.
Sunt indicate tenurilor uscate, deishidratate superficial, tenurilor casectice, tenurilor senile.

Substante folosite in masti
Mastile cosmetice sunt amestecuri de diferite substante in anumite cantitati si proportii.
Aceste substante ce intra in compozitia mastilor sunt de origine diferita, si anume

1. Substante de origine animala
2. Substante de origine minerala.
3. Substante de origine vegetala.

1.Substante de origine animala
a)Oul se poate folosi atat albusul cat si galbenusul.

• albusul de ou batut spuma si amestecat cu catvea picaturi de zeama de lamaie are un efect astringent si este folosit la tenurile grase cu porii dilatati;
• galbenusul de ou amestecat cu ulei de germene de porumb sau masline (o lingurita) si miere (un varf de lingurita) are un efect hranitor pentru tenurile uscate senile(pe fond uscat).
• galbenusul de ou se mai poate amesteca cu ulei si câteva picaturi de suc de lamaie, tot cu efect hranitor, folosindu-se la tenurile uscate sau la tenurile normale in anumite conditii (dupa diferite boli, oboseala excesiva, cura heliomarina sau montana, cu asprime sau descuamari, cand se pierde aspectul frumos stralucitor, catifelat al tenului).

b)Laptele si produsele lactate
Laptele ca atare poate fi folosit cu efect de luminozitate pentru tenurile normale sau pentru anumite ocazii. Se mai poate proceda astfel

• se ia un mar, se curata de coaja, se taie rondele si se fierbe in lapte pana se obtine o pasta, care se aplica usor calduta pe fata;
• se combina lapte usor cald cu caolin.
• branza de vaci in amestec cu miere are un efect emolient si usor hranitor; se foloseste la tenurile uscate, deshidratate, senile.
• iaurtul in amestec cu caolin, pentru consistenta, sau cu putin zahar, pentru a mari fermentatia, are efect astringent si hidratant;
• masca se pastreaza 5 min.;
• smantana — produs gras — in amestec cu amidon sau cu sucuri de fructe (fragi, capsuni, zmeura) are un efect hranitor, hidratant, emolient si este folosit la tenurile uscate, deshidratate, senile.

2.Substantele de origine minerala
a)Caolinul se prezinta ca un praf alb, usor cenusiu, fara miros, folosindu-se ca substanta de baza in toate mastile.

• se poate amesteca impreuna cu substantele de baza ale mastilor si cu uleiuri, infuzii, sucuri de fructe, miere;
• efectul obtinut este dat de substantele de baza din masti;
• caolinui singur in amestec cu infuzii sau sucuri de fructe are un efect neutru, iar in amestec cu uleiuri, un efect emolient.

b)Carbonatul de magneziu este un praf alb ca zapada, stralucitor, foarte usor, cu efect absorbant

• se amesteca cu caolinul si carbonatul de calciu in masti absorbante pentru tenurile grase.

c)Carbonatul de calciu este un praf alb ca faina, cu efect astringent si absorbant

• se amesteca cu caolinul si carbonatul de magneziu in masti absorbante si astringente pentru tenurile grase cu porii dilatati.

d)Oxidul de zinc este un praf alb, foarte opac, foarte aderent si foarte astringent

• in cantitate mare usuca si aspreste pielea;
• se foloseste pentru efectele sale la tenurile grase, in cantitate foarte mica, deoarece se indeparteaza greu de pe piele.

e)Talcul este un praf alb, fin, putin unsuros, matasos, alunecos.

• se foloseste in cantitate mica in masti pentru tenul gras, pentru efectul absorbant.

f)Namolurile, rezultate din substante de origine vulcanica sau din simple argile, sunt substante organice amestecate cu substante minerale si cu resturi organice ale florei si faunei depuse pe fundul lacurilor, unde au loc anumite procese de transformare.
In functie de compozitie, pot fi :

• namoluri sapropelice (care se formeaza in apele sarace in oxigen si materia organica se poate conserva);
• namoluri de turba.

Extractele de namol in care sunt dizolvate substante chimice organice si anorganice sunt absorbite partial sub piele. Au o actiune revitalizanta, biostimulatoare si enzimatica, obtinandu-se la nivelul tesuturilor stimularea elasticitatii si a tonusului muscular, activarea circulatiei sanguine, reglarea secretiei sebacee.
Mastile cosmetice se prepara din namol deshidratat, transformat in praf, pentru a se pastra mai usor, care se combina cu apa, infuzii, sucuri de fructe.
Sunt folosite la tenurile grase, acneice si cuperozice.

g)Parafina este o hidrocarbura ce se prezinta sub forma solida, sensibila si lichida (uleiul). Este folosita la prepararea mastii de parafina.
3.Substante de origine vegetala
a)Fainoasele vegetale obtinute din grau, secara, porumb, in, castane comestibile, migdale dulci.

• se amesteca cu lapte, lapte praf, uleiuri, miere, avand un efect emolient, folosit la tenurile ce prezinta descuamari.

b)Uleiurile vegetale se obtin din migdale dulci, germeni de porumb, masline, arahide.

• reci, se pot amesteca cu fainuri vegetale, iar calde, sub fonma de impachetari faciale, cu efect emolient la tenurile ce prezinta descuamari.

c)Plantele medicinale. Acestea se pot folosi sub forma de infuzie, decoct si macerare.
Infuziile
Mod de preparare se pune apa la fiert, iar cand clocoteste, se adauga planta. Se da la o parte, se acopera tamp de 5 min si apoi se strecoara.

Decoctul
Mod de preparare se fierbe planta in apa tamp de 30 min si apoi se strecoara.

Macerarea
Mod de preparare se pune planta in apa rece tamp de 24—48 h, apoi se strecoara.
Plantele medicinale au diferite efecte, si anume calmante, tonice si astringente.

Plante cu efect calmant sunt musetelul, teiul, verbina, nalba, socul, laptuca, coada soricelului. Se pot folosi sub forma de infuzii sau decoct, in pulverizari, comprese sau incorporate in masti.
Se recomanda tenurilor uscate, deshidratate, sensibile, congestive.

Plante cu efect tonic sunt menta, rozmarinul, hamamelisul, florile de portocal. Se folosesc sub forma de infuzii in pulverizari, comprese sau incorporari in masti. Se recomanda tenurilor uscate, casectice, atone, senile, deshidratate.

Plante cu efect astringent sunt albastrelele, cimbrul, patlagina, sunatoarea, levantica, florile de trandafir, hamamelisul, frunzele de alun. Se folosesc sub forma de infuzii in pulverizari, comprese, sau incorporate in masti.
Se recomanda tenurilor grase, cu porii dilatati.

Alte intrebuintari ale unor plante
Albastrelele — sub forma de comprese cu infuzie (o lingura de flori la doua pahare cu apa), se pot folosi in caz de ochi congestionati, pleoape ridate, tonus diminuat.
Musetelul — sub forma de comprese cu infuzie, pentru ochi congestionati, pleoalpe iritate.
Teiul — sub forma de comprese cu infuzie, zilnic, timp de 15 min, pentru pleoape incercanate.
Ciulinul — sub forma de infuzie din petale sau radacina pentru ten gras (250 ml infuzie si 10 ml tinetura benzoe), iar pentru tenul uscat (la aceeasi compozitie se adauga miere).
Scaietii — sub forma de decoct din radacina, concentrat, pentru tenurile seboreice.
Laptuca — sub forma de infuzie (100 g flori de laptuca la 121 apa) la care se adauga miere (in parti egale), cu efect de albire, luminozitate.
Stirul — sub forma de infuzie (se infuzeaza timp de 30 min un pumn de stir in 12 1 apa clocotita), rece in cazul tenurilor aspre, cu descuamari, lipsite de suplete si elasticitate.

Legumele
Acestea se pot folosi sub forma de sucuri, decocturi, lotiuni ca atare, sau incorporate in masti, cu efecte calmante, emoliente, tonice, astringente.

Patrunjelul o legatura de frunze se macereaza timp de 24 h in doua pahare de apa rece. Apoi se filtreaza si se foloseste sub forma de comprese la tenurile congestive.

Mararul doua legaturi de marar se fierb in 50 ml apa si se obtine un decoct. Dupa racire, se filtreaza si se foloseste sub forma de comprese la tenurile sensibile.
Pentru tenurile grase cu porii dilatati se poate prepara o lotiune din 200 ml apa de marar (decoct), 20 g glicerina, 50 ml alcool si zeama unei lamai.

Morcovul are efect emolient, calmant, tonifiant, hidratant in amestec, cu caimac sau smantana. Se foloseste sucul sau pulpa morcovului.

Rosiile au continut acid si efect astringent. Sunt folosite la tenurile grase si cu porii dilatati.

Castravetii au efect emolient si hidratant. Pot fi folositi sub forma de suc, in masti si creme, lotiuni si lapte de castraveti.
La tenul uscat, deseuamant, se amesteca sucul de castraveti cu ulei de masline, se aplica pe fata si se pastreaza 30 min, are un efect emolient.
Laptele de castraveti. Se macereaza timp de 24 h, in 200 ml lapte de vaca, cateva rondele de castraveti (proaspeti si bine copti). Apoi se filtreaza si se foloseste dimineata, lasandu-l sa se usuce pe fata, dupa aceea se clateste cu apa de roze si se aplica crema.
Laptele de castraveti pentru ten deshidratat. Doua pahare de suc de castraveti, 75 ml alcool, 50 ml ulei de parafina, 50 ml apa distilata, un galbenus de ou, un albus batut spuma, doua linguri miere, 0,50 g borax.
Se amesteca galbenusul cu uleiul de parafina si cu mierea. Se adauga albusul, sucul de castraveti ce a fost amestecat cu alcoolul, apa si boraxul, iar la sfarsit se adauga tinctura benzoe.
Lotiunea cu suc de castraveti. 50 ml suc de castraveti, 10 ml alcool, 0,25 g acid citric, 10 g miere. Are efect usor astringent si tonic, se foloseste la tenurile grase.
Conservarea sucului de castraveti. Se aleg cativa castraveti mari, bine copti, se curata, se taie rondele, se dau prin masina de tocat si se filtreaza foarte bine.
In functie de tipul de ten, se adauga 250—500 ml alcool la 1l suc de castraveti.
Se lasa la macerat 48 h, apoi se filtreaza din nou. Se pune in sticle ermetic inchise si se pastreaza la loc uscat si racoros.
Se mai pot folosi ca demachiant urmatoarele legume:

• Cartofii au efect emolient cand sunt folositi fierti in amestec cu miere sau cu ulei. Cruzi, rasi si storsi, au efect bun la pleoapele incercanate.
• Varza alba are efect nutritiv, emolient si tonic; se foloseste sub forma de suc in masti si pulverizari.

Fructele
Se folosesc sub forma de sucuri, pulpa fructelor proaspete, in masti, pulverizari, ionizari.
Au diferite actiuni, si anume calmante, astringente, tonice.
Fructele cu efect calmant caise, pepene galben, pere bine coapte, banane.
Fructele cu efect astringent gutuia, lamaia, ananasul, grepfrutul.
Fructele cu efect tonic piersici, struguri albi, visine, fragi, capsuni, mandarine, portocale.