Histologia pielii
Notiuni de histologie
Pielea este constituita din trei straturi : epiderm, derm si hipoderm.
Epidermul si evolutia sa
Epidermul este un epiteliu multistratificat, pavimentos, cheratinizat. Este constituit din mai multe straturi de celule.
Suprafata epidermica se descuameaza in permanenta, eliminand lame fine cornoase, care se detaseaza prin frecare si spalare. Acestea sunt inlocuite de altele ce vin din straturile profunde.
Deoarece epidermul isi pastreaza intotdeauna aceeasi grosime (exceptie facand epiderma batranilor care este mai subtire, procesul de regenerare fiind incetinit sau suprimat) ea se reinnoieste fara incetare.
Distingem din interior spre exterior urmatoarele straturi :
- stratul germinativ este cel mai profund, constituit dintr-un singur rand de celule ce are proprietatea de a se divide, reinnoind continuu celulele epiteliale din straturile suprapuse; contine pigmentul melanina in melanocintele situate printre celulele sale;
- stratul filamentos (celulele poliedrice) este format din 6—20 de randuri de celule, poliedrice, bogate in citoplasma; celulele se aplatizeaza spre stratul superior; sunt legate intre ele printr-o retea de filamente, printre care se gaseste substanta interstitiala din abundenta;
- stratul granulos, cu celulele dispuse in 1—5 rinduri ce se aplatizeaza, de forma romboidala; dispar fibrele de legatura, iar in citoplasma apar granule de keratolina;
- stratul lucid: celulele au o forma fusiforma, cu nuclei degenerati, bogate in cheratina; cheratinizarea se accentueaza in acest strat prin incarcarea cu cheratina; celulele sunt impinse spre stratul superior;
- stratul cornos: cheratinizarea celulelor este definitiva, celulele sunt reduse la starea de lame, lipsite de nucleu si activitate metabolica, incarcate eu cheratina; detin numai rolul protector;
- stratul descuamant: celulele lui se desprind sub forma de lame si sunt eliminate la exterior la cea mai mica atingere sau actiune mecanica.
Dermul:
Cuprinde elemente ce dau pielii elasticitate, sensibilitate; el asigura si hranirea epidermului.
Este constituit din doua straturi:
stratul papilar: in imediata vecinatate a epidermului; este bogat in tesut conjunctiv, substanta fundamentala, celule, fibre de reticulina, elastice, vase si nervi;
stratul reticular cuprinde o retea bogata de fibre de colagen, reticulina, elastice; intre celulele si fibrele dermului se intercaleaza spatii si lacune pline cu substanta interstitiala.
In derm sunt localizati si aciZii glandelor sebacee.
Hipodermul:
Este alcatuit din tesut conjunctiv lax: contine numerosi paniculi adiposi. La limita dintre hipoderm si derm se gasesc glomerulii glandelor sudoripare, partea profunda a foliculilor pilosebacei, elemente vasculare si nervoase.
Dintre formatiunile glandulare ale pielii mentionam :
glandele sebacee ce secreta sebumul; canalele glandelor sebacee se deschid la nivelul foliculului pilos; secretia lor —sebumul— graseaza suprafata epidermului si a firelor de par si are o reactie acida; orificiul de deschidere la suprafata pielii este porul sebaceu;
glandele sudoripare sunt glomerurale; se gasesc in derm, iar canalul sudoripar ce strabate dermul se deschide la suprafata prin porul glandei sudoripare; secretia este un lichid cu reactie acida;
epidermul este complet lipsit de vase el fiind impregnat cu plasma care provine din vasele sanguine existente in derm.
PH-ul pielii
Este in mod normal usor acid, de 4,5—6,5. Acesta variaza de la individ la individ si in diferite parti ale aceluiasi individ. PH-ul pielii este influentat de secretia glandelor sebacee si sudoripare. Pielea are proprietatea de a-si readuce pH-ul in limitele initiale, dupa folosirea unor preparate acide sau alcaline. Este o reactie de protectie a pielii si se numeste putere-tampon.